Doar o ipoteza

V-am tot zapacit zilele acestea cu pretul la aur care a ajuns azi la un nou record absolut de 1122 USD. Stiu ca DOW a sarit de 10.000 si el, reusind sa atinga iar valorile de acum vreo zece ani. E suficient sa privim in josul paginii pentru a lamuri un pic adevarata evolutie a raportului intre burse si metalele pretioase.

Stiti de asemenea ca in ultima vreme aurul e promovat peste tot ca o metoda alternativa de economisire mai sigura decat banii de hartie sau conturile bancare. Chinezii au recomandat aur si argint in locul dolarului, firmele care produc mini-lingouri nu mai fac fata cererii, au aparut automate care vand asa ceva si exemplele pot continua.

Desi Marc Faber si altii spun ca aurul nu va mai scadea sub 1000 USD uncia, eu n-as fi chiar asa ferm. Cred ca e posibil ca pretul aurului sa mai aibe o usoara depreciere odata cu scaderea bursiera ce nu mai poate fi amanata la infinit. Si stiu ca cei care considera aurul o simpla bula, vor deveni si mai siguri pe ei in momentul acela.

Dar ipoteza pe care incercam sa o pun in discutie este urmatoarea: se poate spune ca cineva incearca sa promoveze aurul catre populatie. Asta pentru unii poate inseamna o noua posibila "teapa" pentru fraieri, in ideea clasica de "sa nu mergi cu turma". Pentru altii insa poate insemna ca cineva a dorit sa ajute pe cat posibil prin distribuirea viitoarei monede de tranzitie catre populatie.

In situatia in care "utopici" ca mine s-ar putea sa aibe dreptate, ideal ar fi ca o cantitate cat mai mare de aur sa ajunga din seifurile bancilor unde zace degeaba, in mainile populatiei pentru a fi folosit ca moneda de tranzitie. Aceasta "distribuire" trebuie evident facuta inaintea dezintegrarii sistemului financiar.

Tot din acest punct de vedere, manipularea pietelor s-ar putea dovedi in final un lucru pozitiv, permitand populatiei achizitia de aur fizic la preturi modice, in timp ce marii speculatori de titluri vor ramane in final cu... hartia in mana. Pretul nu va creste foarte puternic pana atunci daca e asa, ci doar pe ultima suta de metri, dupa cum explicam in graficul de AICI.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

Adrese utile

Am preferat sa fac acest post cu adrese mai mult sau mai putin utile, decat sa fac o lista lunga in dreapta paginii asa cum se obisnuieste de fel. Aceasta lista se va actualiza in timp daca va fi necesar. De obicei pe fiecare din paginile de mai jos incerc sa trec macar o data pe saptamana.

Lista celor in limbi straine:

Economie: Chris Martenson, Peter Schiff, Karl Denninger, Europe2020

Diverse: InformedCitizenNews, Urbansurvival, Halfpasthuman

Spiritualitate: Matthew Ward, David Wilcock, Mayanmajix

Lista celor romanesti:

Economie: Logec, Trenduri, AristotelCostel, Cristian Dogaru, Horea Mihaltan, Adrian Panaite, Balonul imobiliar, Marea Depresie, Mihai Marcu

Diverse: Romania Obiectiva, Jean-Claude, Khris, Hymerion

Spiritualitate: Fymaa, JetLi

Forum: Softpedia, Computergames, Hotnews, Roportal,

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

Alternative energetice - randament si cost

Episodul patru din seria alternativelor energetice. In care vom incerca sa facem niste conexiuni intre cele discutate pana acum. Vorbeam anterior despre faptul ca multor persoane le e greu sa faca legatura relativ simpla dintre energie, costul acesteia, randamentul cu care e obtinuta si costul unui produs finit din industria de azi bazata mai mult de 90% pe exploatarea hidrocarburilor.

Am intalnit deseori pe forumuri astfel de persoane care incercau sa explice ca solutiile alternative care nu sunt viabile azi, vor deveni brusc "rentabile" in momentul in care pretul petrolului va trece de o anumita valoare.

Hai sa vedem asadar cum e cu legatura asta intre randament si cost. Spuneam in episodul despre EROEI ca in momentul de fata sunt cazuri in care se investeste echivalentul energetic al unui baril de petrol pentru a prospecta, prelucra si obtine in urma extragerii trei barili de petrol. Ce diferenta va fi asadar in acest caz daca punem barilului de petrol "eticheta" de 50, 100 sau 150 de dolari ? Nici una.

Eficienta sistemului va ramane aceeasi. Vom castiga in final tot doi barili in urma celui "investit" initial, indiferent de pretul de tranzactionare al acestuia la burse. Prospectarea se face cu acelasi consum de energie. Construirea sondei se face cu acelasi consum de energie. Livrarea si prelucrarea se face cu acelasi consum de energie. Investim energie si castigam energie. Iar eticheta de pe baril pusa in dolari, euro sau alte monede "conventionale" pur si simplu e irelevanta in acest caz.

Sa mai dam un exemplu. Luam un panou solar fotovoltaic de 800 dolari adica cam cat "costa" acum 10 barili de petrol. Si incercam sa vedem ce se intampla cu teoria celor care zic ca acest panou va deveni rentabil daca petrolul va trece de 160 dolari. Pai sa o luam pe rand. Asa cum aratam si cand vorbeam de valoarea energiei, la scumpire se vor alinia in curand si preturile la gaz sau carbuni. Rafinariile vor fi nevoite sa scumpeasca combustibilii. Apoi vor urma transportatorii. Industria de extractii si furnizorii de materie prima. Iar dupa cateva luni fabricile producatoare vor fi nevoite sa creasca si ele pretul acelui panou fotovoltaic la vreo... 1500 dolari.

Si ajungem de unde am plecat. Panoul solar va "costa" de fapt tot 10 barili de petrol. Doar ca acum eticheta in dolari va arata un "pret" de 1500 USD pentru acelasi panou. De ce ? Simplu. Pentru ca in acest moment, asa cum am subliniat, peste 90% din energia necesara industriei noastre se bazeaza pe combustibili fosili. Si o dublare a pretului la petrol va duce inevitabil la aproape o dublare a pretului produsului final dupa un anumit timp.

Ne invartim de fapt in cerc. Asta nu inteleg cei care propun solutii false la problema energetica. Iar din pacate cercul a devenit in ultima vreme din ce in ce mai mic. De ce ? Pentru ca randamentul a scazut. Pentru ca acum cu 1 baril de petrol investit in extractie, nu mai castigam 99 de barili ca pe vremuri. Ci doar doi.

Iar cu echivalentul aceluiasi baril investit in panoul fotovoltaic nu castigam decat unul. Si nu acum ci abia incepand peste vreo 10 de ani. Pentru ca asta e de obicei perioada de "amortizare a costului". Adica perioada in care se acopera abia investitia initiala la multe din asa-numitele alternative actuale promovate oficial. Despre care vom povesti mai multe in episodul urmator. La fel ca si despre metodele prin care putem rupe cercul respectiv.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

Linkuri diverse

Aurul a trecut de 1100, merge spre 1110 azi. Stiu ca unii abia astepta un minim semn deflationist ca sa strige "bula". Dar ce te faci daca decuplarea are loc inainte si aurul continua sa se duca in sus, in timp ce bursele o iau in jos ? Trase la fund de piatra de moara reprezentata de actiunile bancilor falimentare.

Intre timp, in US scorul pe anul asta a ajuns la 120 si devine tot mai interesant pentru cei care incearca sa pastreze aparentele in ce priveste "garantarea depozitelor":

More US banks closed, number rises to 120

The failure of United Commercial Bank is expected to cost the federal deposit insurance fund an estimated USD1.4 billion; the failure of the other four banks a combined USD132.7 million.

In urma unei discutii de pe blogul de trenduri al lui Dan, am considerat ca e util sa aducem in discutie si definitia notiunii de systemic risk pentru cei mai putin familiari cu ea:

In finance, systemic risk is the risk of collapse of an entire financial system or entire market, as opposed to risk associated with any one individual entity, group or component of a system. It refers to the risks imposed by interlinkages and interdependencies in a system or market, where the failure of a single entity or cluster of entities can cause a cascading failure, which could potentially bankrupt or bring down the entire system or market. Insurance is often difficult to obtain against "systemic risks" because of the inability of any counterparty to accept the risk or mitigate against it, because, by definition, there is likely to be no (or very few) solvent counterparties in the event of a systemic crisis.

Vorbeam la inceput de pretul la aur. Cand toata lumea cumpara e cazul sa vinzi ? Sau regulile sistemului s-au schimbat si lucrurile nu mai functioneaza asa cum stiau "cunoscatorii" pe vremuri ? Ramane sa vedem la final. Pana atunci:

Inside the Global Gold Frenzy

Argor-Heraeus, a Swiss company, is making 100-gram pieces of gold as fast as it can to feed the investing fever of national banks and individual buyers.

“It’s not that gold has changed, but gold buyers have changed,” said Suki Cooper, a precious-metals strategist for Barclays Capital. “It’s a structural shift we’re seeing on the investing side, from Asian central banks right down to individual investors buying ingots and coins.”

Si in final un articol excelent gasit pe logec. Care explica de ce pusesem si eu aceleasi lucruri ca lectura obligatorie:

The Man Who Predicted the Depression

In mid-1929, he stubbornly turned down a lucrative job offer from the Viennese bank Kreditanstalt, much to the annoyance of his fiancée, proclaiming "A great crash is coming, and I don't want my name in any way connected with it."

We all know what happened next. Pretty much right out of Mises's script, overleveraged banks (including Kreditanstalt) collapsed, businesses collapsed, employment collapsed. The brittle tree snapped. Following Mises's logic, was this a failure of capitalism, or a failure of hubris?

Mises's solution follows logically from his warnings. You can't fix what's broken by breaking it yet again. Stop the credit gavage. Stop inflating. Don't encourage consumption, but rather encourage saving and the repayment of debt. Let all the lame businesses fail—no bailouts. (You see where I'm going with this.) The distortions must be removed or else the precipice from which the system will inevitably fall will simply grow higher and higher.

Mises started getting some much-deserved respect once "Theorie des Geldes" was finally published in English in 1934. It is unfortunate that it required such a disaster for people to take heed of what was the one predictive, scholarly explanation of what was happening.

But then, just Mises's bad luck, along came John Maynard Keynes's tome "The General Theory of Employment, Interest and Money" in 1936. Keynes was dapper, fresh and sophisticated. He even wrote in English! And the guy had chutzpah, fearlessly fighting the battle against unemployment by running the currency printing press and draining the government's coffers.

He was the anti-Mises. So what if Keynes had lost his shirt in the stock-market crash. His book was peppered with fancy math (even Greek letters) and that meant rigor, modernity. To add insult to injury, Mises wasn't even refuted by Keynes and his ilk. He was ignored.

Fast forward 70-some years, during which we saw Keynesianism's repeated disappointments, the end of the gold standard, persistent inflation with intermittent inflationary recessions and banking crises, culminating in Alan Greenspan's "Great Moderation" and a subsequent catastrophic collapse in housing and banking. Where do we find ourselves? At a point of profound insight gained through economic logic, trial and error, and objective empiricism? Or right back where we started?

Pentru cei care nu stiu inca, unul din adeptii scolii austriece este Peter Schiff, cel care repeta istoria lui Mises cand vine vorba de previziunile despre actuala criza: Peter Schiff Was Right 2006 - 2007

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

De weekend

Despre legatura intre descoperirile stiintifice si economie am tot vorbit. Am gasit insa zilele trecute pe fymaa un filmulet interesant despre legatura intre stiinta si spiritualitate:

Misterul Conştiinţei şi Semnificaţia Luminii

"Peter Russel a absolvit fizica si psihologia experimentala la Universitatea din Cambridge, Anglia, având si studii postuniversitare în informatica. A studiat meditatia si filozofia orientala în India, iar la întorcere a cercetat neuropsihologia meditatiei la Universitatea din Bristol.

Peter Russel a fost una dintre primele persoane care au aplicat programe de dezvoltare personala în cadrul companiilor. În ultimii 20 de ani a fost consultant pentru IBM, Apple American Express, Banca Barclays, Swedish Telecom, Nike, Shel, British Petroleum s.a.

Russell ne ia din sălile de conferinţe de la Cambridge, unde a studiat cu Stephen Hawking, într-un ashram de la poalele dealurilor din Munţii indieni Himalaya. Integrând o cunoaştere adâncă a ştiinţei cu propriile experienţe de meditaţie, Russell ajunge la un univers similar cu cel descris de mulţi mistici - unul în care ştiinţa şi spiritul nu mai sunt în conflict.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

Linkuri diverse

Ieri DOW a reusit sa revina la 10.000 si azi a inceput hotarat sa-si pastreze valoarea. Aurul tocmai a depasit si el acum cateva minute un nou record, sarind peste bariera de 1100 USD pe uncie. Interesanta saptamana, chiar daca trendul descrescator nu a fost inca stabilit, am avut variatii puternice. Dar sa vedem ce stiri am mai avut si in rest pentru acest final de saptamana.

Somajul oficial in US a atins 10.2% din cate se pare: Unemployment hits 10.2%
Cel real a trecut de mult de 20% dar ce mai conteaza: Unemployment SGS Alternate

Bancile devin tot mai disperate dupa cash:

Citigroup, Bank Of America Among Companies Hoarding Cash

The Wall Street Journal reports this morning that, in response to the financial crisis, U.S. companies are hoarding more cash than they have in the last 40 years.

Among these corporate cash-savers are banks like Citigroup and JPMorgan Chase, two institutions are holding onto funds "as if another financial crisis were on the way," reports Bloomberg.

Un raport interesant insotit de comentariile lui Denninger despre cum mai stau lucrurile la AIG:

Breaking Up The Big Banks?

He left Geithner with two documents. One was a fact sheet that listed all the attributes of AIG FP [the division run by Joe Cassano that blew the company up] and argued why it should be given status as a primary dealer. The other–a bombshell that Willumstad was confident would draw Geithner’s attention–was a report on AIG’s counterparty exposure around the world, which included “2.7 trillion of notional derivative exposures, with 12,000 individual contracts.” About halfway down the page, in bold, was the detail that Willumstad hoped would strike Geithner as startling: “$1 trillion of exposures concentrated with 12 major financial institutions.”

Was that a threat?

And isn't threatening the United States (whether directly or otherwise) something you're not supposed to do?

Sounds like "Bail me out or I will crash everything."

Isn't that analagous to walking into a bank, opening one's coat to reveal an explosives-laced belt, and saying "gimme all the money or everyone dies!"

Does such an act constitute a terroristic threat? You decide.

Then decide whether or not anything has actually changed for the better in terms of stability, or whether we're really in far more danger than we were last fall, as we've not only failed to de-fuse the bomb, we've allowed those who made the threats to profit from it - and thus have increased, rather than decreased, the risk of an all-on collapse.

Valoarea metalului din care sunt facute anumite monede a ajuns sa fie mai mare decat cea inscrisa pe moneda. In unele cazuri, chiar mult mai mare. Ca sa vezi cum fura inflatia asta din valoarea banilor:

Melt value of old and new coins

Scroll to the bottom of the page. 1964 dimes worth $1.24,1964 quarters worth $3.11..lots more.

Cand vine vorba de probabilistica, Goldman Sachs sfideaza orice logica sau matematica:

Absolute Perfection: Goldman Loses Money On Just One Trading Day In Q3

Once again, Goldman Sachs has managed to redefine probability, this time with ONE losing trading day in the latest quarter (64 trading days), a 98.44% success rate.

How the SEC is not investigating this just defeats me. It's just not possible in a normally operating market. I'm fuming.

Economistii si asa-zisii analisti se scarpina in cap de cand teoria lor nu se mai pupa cu criza actuala:

Crisis Compels Economists To Reach For New Paradigm (M.W.)

The crisis has exposed the inadequacy of economists' traditional tool kit, forcing them to revisit questions many had long thought answered, such as how to tame disruptive boom-and-bust cycles.

Se intampla si la case mai mari. Va invit la un filmulet interesant despre derivative si Greenspan, fostul boss de la FED:




Iar in final, cateva sfaturi privind neutralizarea unui vaccin. Pentru cei care mai cred ca au libertatea de a alege ce vor sa faca cu propriul corp:

Cum poti neutraliza o vaccinare facuta (in cazul vaccinarii fortate)

1. Vom avea la indemana un tub cu pasta de argila, tifon si banda autoadeziva. Mergeti repede la baie dupa injectie si intindeti argila pe locul vaccinului, puneti tifonul si bandajati. Tineti pentru 2 ore cel putin bandajul si vaccinul va fi absorbit in proportie de aproape100% de argila. Procedura a fost testata pe copii, caini si pisici fiind eficace cu un procent de aproape 100% fara aparitia de eruptii ale pielii, febra ,oboseala.

2. Pentru siguranta dvs puteti mai bine actiona si cu: Clorura de magneziu, 40 ml solutie pt adult si 25 ml pt copii, de 3 ori pe zi, in ziua vaccinarii si apoi ziua urmatoare. Prepararea solutiei: 20 grame la 1 litru de apa.

3. Extract de seminte de grepfruit: 30 picaturi in apa, intr-un pahar de apa, de 3 ori pe zi, 2-3 zile. Extractul de seminte de grepfruit impreuna cu argintul coloidal e cel mai puternic antiviral si antimicotic natural cunoscut. Vitamina C: 2-3 grame pe zi 2-3 zile.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.

Alternative energetice - valoarea energiei

Azi voi aborda un pic un subiect pe care l-am mai tratat si din partea cealalta a baricadei cand vorbeam despre alternativele monetare. E vorba de valoarea energiei si de valoarea banilor. Care uneori se cam incurca, iar alteori inseamna de fapt de acelasi lucru. Mai ales cand discutam de petrodolari.

Ei bine, sper ca de aici lucrurile devin interesante chiar si pentru cei care stiau deja ceea ce am spus pana acum despre EROEI. Avand in vedere evolutia societatii inainte de descoperirea petrolului, propun o ipoteza interesanta. Aceea ca peste 90% din valoarea banilor de azi e de fapt substituibil cu valoarea energiei obtinute din hidrocarburi. Adica 1 dolar = 0.01 barili de petrol. Ma rog, e vreo 0.012 acum ca barilul nu mai "costa" chiar 100 USD.

De ce propun sa socotim astfel ? Pentru ca toata industria noastra de azi se bazeaza de fapt pe utilizarea energiei. Si de fapt totul e facut cu energie. Nu doar la modul absolut, in ideea ca poti obtine atomii oricarui element chimic din oricare alt element daca ai suficienta energie. Ci si prin faptul ca pentru orice produs obtinut in ziua de azi se consuma o cantitate de energie care e reflectata direct proportional in costul produsului respectiv.

De exemplu pentru o bicicleta se consuma pe parcursul procesului de proiectare, fabricatie, livrare si vanzare pana la client o cantitate de energie echivalenta cu cea continuta de un baril de petrol. In termeni economici asta se traduce prin faptul ca la final, bicicleta ajunge sa "coste" 80-100 de dolari. Pe vremurile cand omul nu dispunea de surse de energie pur si simplu nu putea construi o bicicleta. Pe vremea cand foloseam carbunii si lemnul pentru prelucrarea metalelor, o bicicleta mult mai proasta decat cele mai simple din ziua de azi se producea mult mai greu si ajungea sa "coste" mult mai mult. Azi, cand energia e mult mai usor disponibila din gaze, petrol si electricitate, oricine isi poate permite o bicicleta.

Trebuie sa intelegem ca munca efectiva depusa de om e relativ aceeasi. Ba chiar muncim fizic mult mai putin in ziua de azi decat pe vremuri, pentru ca punem la lucru in locul nostru energia prin intermediul masinilor de tot felul. Cred ca apare astfel destul de usor de inteles de ce am incercat sa sugerez ca pretul oricarui produs e dat de fapt de cantitatea de energie consumata pentru producerea lui. Iar banii sunt de fapt o simpla eticheta care pastreaza raportul intre energia consumata si "costul" final al produsului.

S-a observat foarte usor anul trecut ca in momentul in care "costul" petrolului a crescut, la fel s-a intamplat si cu cel al carbunelui si gazelor. Pentru ca toate reprezinta o forma de energie usor convertibile una in alta. De exemplu putem obtine gaz sau petrol din carbune, putem folosi GPL pe masini in loc de benzina si putem obtine electricitate din oricare din ele.

Am facut toata aceasta prezentare pentru a intelege de fapt relatia intre bani si energie. Am observat anul trecut ca la scurt timp dupa scumpirea petrolului a urmat imediat si scumpirea benzinei si a altor carburanti. Apoi a urmat evident scumpirea transporturilor. Si efectul s-ar fi propagat in lant in toata industria si toate s-ar fi scumpit daca nu ar fi venit "criza economica" cu scaderea consumului si a preturilor la energie.

Pare logic ce spun nu-i asa ? Sper sa urmariti aceasta logica si in episoadele urmatoare, cand voi incerca sa explic ce s-ar intampla cu costul extractiei de petrol atunci cand pretul energiei in general ar creste. Sau cu costul de implementare al unor asa-zise alternative energetice atunci cand hidrocarburile pe care e bazata 90% din industria noastra se imputineaza si devin mai scumpe. Sa intelegem de ce trebuie sa socotim de fapt "costul" respectivelor solutii in echivalentul lor energetic. Si sa fim mai atenti la randament si la EROEI-ul de care vorbeam in episodul anterior, decat la eticheta conventionala sau economica numita bani.

P.S. Rog luati in considerare ceea ce spuneam AICI inainte de adaugarea unor eventuale comentarii. Va multumesc.